JOMA - JSport.roJSport.ro

,,Un salut din vechea Troie

Şi-încă-odată că e voie

Hulea Install - Extinderi conducte, bransamente, verificari, revizii, ISCIR, instalator autorizat ANREHulea

Pentru U Cluj că-i nevoie”

După ce a dat tonul acestui cântec a devenit liderul Peluzei Şepcile Roşii. Răzvan Moldovan sau ,,Boxa”, cum este cunoscut în oraş, este cel care stă mereu pe gard, cu spatele la terenul de joc, pentru a transmite lumii euforia sa şi pentru a da tonul cântecelor. Este ,,căsătorit” cu Universitatea Cluj de la vârsta de şapte ani când a mers pentru prima oară la un meci al clubului ,,alb-negru” de mână cu tatăl său.

,,U” juca în Europa şi a pierdut cu 7-1 sau 8-1. Aveau echipamente tip salopetă. A fost primul meci la care am mers, iar apoi a urmat o pauză de cinci ani. La 12 ani am început să joc fotbal la juniorii echipei ,,din deal”, iar fiindcă nu promovau juniorii am renunţat. Toţi prietenii mei ţineau cu ,,U”, iar sâmbăta juca în Liga a II-a şi mă ceream mai repede de la antrenament ca să ajung la meciul Universităţii.

Primul meci când a dat tonul. Boxa este cel din stânga care stă cu spatele.
Sursă foto: Facebook Răzvan Moldovan

Răzvan are 26 de ani şi este manager de evenimente la un restaurant din Cluj-Napoca. Se descrie ca fiind un om simplu, sociabil şi prietenos, dar nebun după ,,U”. Pseudonimul Boxa are trei variante de provenienţă.

Prima variantă vine de la ora de educaţie fizică, din clasa a cincea, când jucam fotbal şi m-a lovit mingea în corp, iar profesorul a spus că a sunat ca într-o boxă. A doua variantă e că mă băteam cu un coleg de şcoală şi a început să mi se zică boxer, iar de acolo s-a ajuns la Boxa. A treia variantă are legătură cu capul meu deoarece e tare şi multă lume îmi spune că am cap de boxă.

Boxa a prins microbul ,,U” de mic copil, iar pasiunea pentru club l-a transformat în lider. Atunci când vorbeşte despre peluză şi despre clubul Universitatea ochii i se luminează, iar modul în care povesteşte despre marea sa iubire este impresionant şi mai-mai că te face să iei un fular în mână şi să cânţi cot la cot cu el.

,,Oricât de departe-ai merge eu sunt cu tine,

Oriunde-ai merge eu te voi susţine.

Aşa am fost crescut şi-mi pare bine

Să râd, să plâng, să cânt doar pentru tine!”

Mama m-a întrebat dacă mă căsătoresc cu ,,U” şi i-am zis să mă lase în pace. Iubita aş înşela-o, dar pe ,,U” niciodată pentru că nu ai cum. E o pasiune pe care nimeni nu ţi-o poate lua. Nu pot să descriu în cuvinte sentimentele mele pentru Universitatea Cluj şi Peluză. Eu mă simt cel mai bine în Peluza Şepcile Roşii. Când sunt acolo să îmi susţin echipa uit de toate problemele şi gândurile.

Viaţa de ultras este grea, dar şi frumoasă. Ultrasii sunt văzuţi ca nişte huligani. Oamenii nu se gândesc că noi facem sacrificii, ne pierdem banii, relaţiile de prietenie, locurile de muncă. Am avut un caz recent în care un coleg şi-a dat demisia pentru că şeful său nu l-a lăsat liber ca să poată veni la meci. Noi suntem o familie. Din interior e greu să înţelegi ce e acolo. Facem diverse acţiuni prin care ajutăm oamenii nevoiaşi, copiii, mergem la azilele de bătrâni. De exemplu, în deplasarea de la Târgu Lăpuş am adunat bani pentru nepoţica unui băiat din peluză care e bolnavă de cancer. Noi am făcut gesturi frumoase indiferent de liga în care juca echipa.

Miting ,,U” Cluj 2016
Sursă foto: Facebook Răzvan Moldovan

Toată lumea prezentă pe stadion admiră coregrafiile realizate de membrii Peluzei Şepcile Roşii, dar şi cântecele. Boxa ne-a dezvăluit care sunt persoanele ce se ocupă de aceste lucruri: Robert este cel care compune versurile, iar Axel se ocupă de coregrafii. În Peluză mai sunt şi alte persoane care au idei ingenioase, iar după câteva ajustări acestea devin numai bune de pus în practică.

Cântecele se nasc de obicei în deplasări. După câteva pahare oamenii sunt ingenioşi (râde). Avem peste 100 de cântece. Suntem obişnuiţi să cântăm tot meciul, iar oamenii ne stimează pentru că ajutăm echipa prin ceea ce realizăm la meciuri. Diferenţa dintre noi şi mulţi alţii e că suntem cei mai curaţi din ţară. Nu ne-am vândut identitatea niciunui patron care a perindat pe aici şi de aceea nu au apărut prin presă articole care să spună că patronul ne-a oferit bani pentru coregrafie. Toate coregrafiile sunt realizate din banii noştrii şi tot ce aparţine de Peluză.

Deşi este cel mai activ membru al Peluzei şi pare un om puternic, Boxa are şi el o frică. Pentru unii poate e ceva stupid, dar pentru el este cea mai mare frică şi nu ştie ce ar face dacă s-ar îndeplini.

Frica mea cea mai mare e să nu primesc interdicţie pe stadion. Cred că aş înnebuni să mă uit la meci din afara stadionului şi să nu pot să îmi susţin echipa din peluză, locul pe care îl iubesc. Finala Cupei e cea mai frumoasă amintire a mea cu ,,U”. A fost ceva de vis. Nu mă gândeam că puteam să mergem atâţia oameni la Bucureşti. Era ceva de neimaginat, de nedescris. Lumea cânta la 3-0 şi era o nebunie. Această finală de Cupă mă face pe jumătate împlinit ca suporter, iar dacă ,,U” va lua campionatul în Liga I voi fi cel mai fericit.  

Într-o ţară în care minunile ţin trei zile, iar investiţiile în dragoste par falimentare iubirea pentru Universitatea se apropie de 100 de ani. Datorită acestor oameni ca Răzvan Moldovan şi a membrilor Peluzei Şepcile Roşii acest lucru este posibil.

,,U Cluj e echipa ce te face să vibrezi

Şapcă roşie în tot oraşul ai să vezi

Oooo, Cluj-Napoca, e oraşul, ce îl iubesc!”

 

Joma - JSport.roJSport.ro

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.